Prevenirea si tratamentul durerilor, inflamatiilor si infectiilor sanului si mamelonului in alaptare

Starea sanului poate crea probleme pe toata durata alaptarii. Daca mama nu stie sa depaseasca aceste probleme ea poate sa alapteze mai putin sau sa renunte la alaptare. Problemele care pot sa apara sunt legate de:

  • forma si dimensiunea sanilor;
  • forma si dimensiunea mameloanelor;
  • ranirea sau inflamatia mameloanelor;
  • congestionarea (angorjarea) sanilor;
  • blocarea unor canale galactofore;
  • mastita inflamatorie sau infectioasa.

Personalul medical trebuie sa stie sa previna aceste probleme sau sa le trateze daca au aparut pentru ca mama sa continue alaptarea luni de zile.

Examinarea sanilor

Examinarea sanilor nu trebuie facuta de rutina, dar trebuie facuta daca mama este ingrijorata sau se suspecteaza de o problema. Examinarea se poate face antenatal sau postnatal, cu permisiunea mamei si respectandu-i intimitatea.

Inspectia (observarea): adeseori inspectia (observarea) va poate aduce toate datele de care aveti nevoie; prin inspectie puteti afla:
- forma si dimensiunea sanilor;
- forma si dimensiunea mameloanelor: scurte, plate, ombilicate sau mari si lungi;
- aspectul sanilor inainte si dupa “urcarea” laptelui, cicatrici (dupa mastectomii partiale, dupa abcese la alaptari anterioare), semne de inflamatie difuza in angorjare sau localizata in mastita (tumefiere, roseata = eritem, piele lucioasa);
- mameloane strivite la sfarsitul alaptarii sau fisuri la baza sau pe varful mamelonului care indica o proasta apucare a sanului.

Palparea: practicati palparea sanului mamei numai daca suspectati ca are o problema, daca mama se plange de durere sau daca vreti sa controlati protractilitatea (daca si cat poate fi prelungit mamelonul si sanul). Inainte de a palpa cereti permisiunea mamei. Sanul se palpeaza astfel: aplicati palma pe san cu degetele intinse si lipite; palpati cu blandete intreaga suprafata a sanului urmarind reactiile mamei de durere sau sensibilitate. Nu loviti si nu comprimati parti ale sanului intre degete. Remarcati plenitudinea si fierbinteala generalizata sau existenta nodulilor sau a unor induratii delimitate, fierbinti si dureroase. Protractilitatea se testeaza astfel: explicati mamei ca doriti sa vedeti cat de usor si cat de mult pot fi alungite mameloanele. Eventual rugati mama sa faca acest lucru: rugati-o sa apuce areola intre degetul mare si cel aratator si sa tractioneze mamelonul.

Probleme legate de forma sanilor

Multe femei sunt ingrijorate de dimensiunile  sanilor lor. Mai ales cele cu sanii mici pot fi ingrijorate ca nu vor produce destul lapte. Mamele trebuie sa stie ca diferentele de dimensiune ale sanilor se datoreaza cantitatii de grasime din sani si nu cantitatii de tesut glandular, secretor de lapte. Ele trebuie asigurate ca pot alapta cu succes indiferent de dimensiunea sanilor deoarece cantitatea de tesut glandular este acelasi pentru toti sanii. Apucarea sanului de catre copil poate fi dificila, atat in cazul sanilor foarte mici sau foarte mari, ca si in cazul anumitor forme de sani. Mamele trebuie sa cunoasca diferite pozitii de punere a copilului la san, pentru ca acesta sa poata apuca sanul corect in vederea unui supt eficient. Uneori este nevoie de multa rabdare si pricepere in partea unui cadru medical cu experienta, precum si de abilitati de consiliere. In acelasi timp, este nevoie de rabdare si perseverenta din partea mamei.

Probleme legate de forma mameloanelor

Mameloanele si areolele au si ele diferite forme si dimensiuni. Unele forme de mamelon pot crea probleme de apucare a sanului. Totusi copiii pot sa suga de la sani de orice dimensiune si de la multe forme de mamelon daca invata sa apuce sanul. In schimb, un copil poate fi prost asezat la san indiferent de forma mameloanelor mamei, daca mama nu a invatat tehnica alaptarii sau copilul a primit biberon.

Mamelonul plat si protractilitatea

Unele mame au mamelonul plat (care nu este in relief); adeseori ele sunt descurajate ca nu vor putea sa alapteze. De fapt, protractilitatea este mai importanta decat forma mamelonului. Daca sanul este destul de protractil va fi usor pentru copil sa il intinda pentru a forma o “suzeta” in gura sa. Mamelonul reprezinta a treia parte din ce apuca copilul in gura. Protractilitatea creste in timpul sarcinii si in prima saptamana dupa nasterea copilului. Astfel, copilul va fi capabil sa suga la san fara sa intampine vreo dificultate.

Mameloanele ombilicate

Mameloanele ombilicate pot crea dificultati de apucare, dar sunt destul de rare. Cand femeia isi testeaza protractilitatea sanului, mamelonul ei se va adanci in loc sa iasa in afara.

Ingrijiri in cazul mameloanelor plate si ombilicate

Tratamentul antenatal este, probabil, nefolositor.
Tratamentul imediat dupa nastere este extrem de important.
Laudati mama ca vrea sa alapteze.
Dati informatii utile:

  • copilul suge din san si nu din mamelon;
  • cand copilul suge, el scoate mamelonul in afara;
  • starea mameloanelor se amelioreaza dupa nastere.

Sporiti increderea mamei: ea poate reusi prin rabdare si perseverenta deoarece copilul poate avea nevoie de mai mult timp ca sa invete sa suga.

  • Sugerati: sa permita contactul piele-piele si sa lase copilul sa exploreze sanii frecvent;
  • Sa puna copilul la san cat mai repede dupa nastere, inainte ca laptele “sa urce”;
  • Sotul ar putea sa suga de cateva ori pentru a intinde mamelonul (daca ambii sunt de acord).

Ajutati concret:

  • sa-si pozitioneze copilul la san cat mai repede dupa nastere (cand sanii sunt moi);
  • sa incerce diferite pozitii de alaptare (unele mame gasesc pozitia pe antebrat foarte utila);
  • sa scoata mamelonul spre exterior inainte de alaptare prin stimulare manuala, cu ajutorul pompei manuale sau a seringii.
  • sa dea sanului o anumita forma: sa sustina sanul cu degetele si sa apese usor deasupra cu degetul mare;
  • invatati mama sa colecteze laptele si sa-l administreze cu canita in perioada in care copilul invata sa suga;
  • invatati mama sa mulga lapte direct in gura copilului pentru a-i trezi interesul pentru supt.

Metoda seringii pentru tratamentul mameloanelor ombilicate
- se taie capatul inchis al seringii;
- se introduce pistonul in capatul taiat (adica invers pozitiei obisnuite);
- se aplica capatul neted al seringii etans pe areola si mamelon;
- se trage incet de piston pentru a aspira mamelonul;
- sa mentineti aspiratia mamelonului timp de 30 secunde – 1 minut;
- impingeti inapoi pistonul pentru a reduce presiunea daca apar dureri sau la sfarsit pentru a indeparta seringa de la san;
- manevra se poate face inainte de a pune copilul la san sau intre alaptari.

Mameloanele lungi
Mameloanele lungi pot crea probleme de apucare. Ele pot sa ocupe o parte importanta din gura copilului si sa nu permita apucarea areolei si a sinusurilor lactifere. Mama trebuie sa astepte ca sugarul sa deschisa larg gura. Ea trebuie ajutata pentru tehnica de alaptare.

Mameloanele inflamate si ragade mamelonare
Pozitia incorecta la san este cauza cea mai frecventa a durerilor in timpul suptului si a fisurilor (ragadelor) mamelonare. Atunci cand copilul apuca numai mamelonul, el deplaseaza mamelonul inauntru si in afara gurii in timpul suptului; suptul este dureros, iar mamelonul apare strivit la sfarsitul alaptarii. Daca apucarea nu este corecta tegumentele se pot fisura la baza sau la varful mamelonului.

Fisurile (ragadele) mamelonare: cauze si tratament
Cauze:
- mama a inceput alaptarea dupa “suirea” laptelui, sanii au fost plini, cu pielea intinsa si copilul a apucat mamelonul, nu sanul;
- mamei nu i s-a aratat tehnica alaptarii;
- copilul nu si-a stabilit apucarea corecta a sanului;
- copilul are frenul lingual foarte scurt (cauza rara).

Prevenire:
- alaptarea sa inceapa cat mai repede dupa nastere;
- mama sa fie ajutata de la primele alaptari;
- sa se corecteze pozitia la san;
- mama sa spele sanii cu sapun DOAR o data pe zi.

Conduita:
- insuflati mamei incredere explicandu-i ca starea mameloanelor ei se va ameliora si in curand va putea alapta fara dificultati;
- informati-o ca bebelusul trebuie sa suga din san nu din mamelon si pentru asta el trebuie sa ia o mare parte din san in gura;
- explicati-i ca fisurile sunt urmarea suptului din mamelon;
- sugerati-i sa inceapa alaptarea la sanul mai putin sau deloc afectat; sa aplice caldura pe sani si sa stoarca putin lapte inainte de alaptare pentru a usura scurgerea laptelui; sa desprinda cu blandete copilul de la san atunci cand nu mai suge activ; sa aplice pe mameloane putin lapte muls la sfarsitul alaptarii; sa-si expuna sanii la aer dupa alaptare;
- in raniri importante si dureri insuportabile sa opreasca alaptarea pentru timp scurt (24-48 ore), sa mulga laptele si sa-l administreze cu canita, lingurita sau pipeta.

Ce ajutor practic puteti sa dati mamei?
- corectati pozitia la san;
- sectionati frenul lingual al copilului daca mama are ragade dupa 2-3 saptamani de alaptare corecta, iar frenul impiedica limba sa depaseasca gingiile de jos.

Ce sa nu recomandati?
- mameloanele false: risc de confuzie a mamelonului, de extragere insuficienta a laptelui si de scadere a secretiei;
- repausul sanului: risc de angorjare si scadere a secretiei de lapte;
- limitarea frecventei alaptarilor si a duratei suptului;
- substante uleioase sau necomestibile pe mameloane.

Mameloanele inflamate datorita infectiei cu Candida Albicans
Infectia cu Candida este o micoza a areolei si mamelonului. In general, ea este transmisa mamei de copil care are o stomatita cu candida (muguet sau “mărgăritărel”). Copilul contracteaza infectia in timpul nasterii de la infectia vaginala a mamei. Uneori, copilul contracteaza infectia in maternitate prin folosirea aceleiasi tetine la mai multi copii cand acestia sunt separati de mame. Mama acuza senzatie de mancarime, arsuri si intepaturi in mamelon; ea poate sa aiba si dureri in profunzimea sanului in timpul sau dupa supt. La inspectia sanului se poate observa pielea rosie, lucioasa si cu scuame la nivelul areolei si mamelonului. Mamelonul ramane inflamat chiar dupa ce se corecteaza pozitia la san. Mama poate avea semne de vaginita micotica.

Copilul are limba si mucoasa bucala rosie-zmeurie, cu depozite albicioase aderente pe limba si pe mucoasa obrajilor. Copilul poate sa refuze sanul, deoarece are dureri. Uneori, el poate sa aiba eritem fesier micotic.

Conduita

  • controlati pozitionarea copilului la san si corectati daca apucarea este defectuoasa;
  • insuflati mamei incredere: “inflamatia este trecatoare, in curand alaptarea va decurge in conditii bune”;

Sugerati mamei:

  • sa aplice pe san, dupa fiecare alaptare, o cantitate mica de crema cu nystatin (sau alta crema antimicotica) timp de 7-10 zile;
  • sa-si expuna mameloanele la aer intre alaptari;
  • sa indeparteze orice umezeala de pe mameloane: tampoane protectoare sau/si sutiene imbibate de lapte;
  • sa spele sutienul cu apa si sapun;
  • sa foloseasca sutien de bumbac;
  • sa nu utilizeze mameloane false sau daca le foloseste sa le fiarba zilnic 20 minute si sa le inlocuiasca saptamanal;
  • sa-si spele mainile dupa ce schimba scutecele copilului sau foloseste toaleta;
  • sa se adreseze medicului pentru tratamentul vaginitei micotice.

Tratamentul copilului:

  • suspensie cu nystatin 100.000 ui/ml cate 1 ml.de 4 ori pe zi timp de 7-10 zile;
  • sa nu i se dea suzeta sau aceasta sa fie fiarta zilnic 20 minute si inlocuita saptamanal sau de cate ori cade pe jos;
  • sa se aplice de 4 ori pe zi o crema antimicotica pentru eritem fesier micotic (roseata lucioasa cu papule si scuame).

Angorjarea sanilor – cauze, prevenire si tratament
Este important sa cunoasteti diferenta dintre sanii angorjati si sanii plini in urma “suirii” laptelui. Sanii plini sunt grei, fierbinti si usor durerosi, dar laptele curge usor si femeia nu are febra.
Sanii angorjati (congestionati) sunt foarte plini, sub tensiune, cu pielea intinsa, lucioasa, chiar rosie si durerosi; mamelonul este aplatizat; laptele nu iese din sani sau iese foarte greu; femeia poate sa aiba febra 24 ore.
Semnele si simptomele angorjarii se datoreaza faptului ca sanii sunt prea plini de lapte si, in acelasi timp, exista edem si flux marit de sange in tesutul de sustinere, care comprima ducturile si impiedica scurgerea laptelui.

1. Cauzele angorjarii:

  • prea mult lapte in sani;
  • alaptare inceputa cu intarziere;
  • supt ineficient prin proasta apucare a sanului;
  • supturi rare si de scurta durata.