Adela: – Mami me’gem acasă?
mami: – Da, mami, trebuie să facem curăţenie şi mâncare, după aceea facem şi gogoşi… bine?
Adela: – Da, te ajut şi eu… eu dau cu mopu’ că sunt maie! am checut! pot să dau cu mopu’…
mami: – Bine bine, dar mai întâi facem mâncare…
Adela: – Ce mâ’caie faci? 😛
mami: – Varză la cuptor…
Adela: – Vază muiată?
mami: – Nu, ca n-am varză murată… mamaie are…
Adela: – Hai să o sunăm pe mamaie!
mami: – Hai! (dacă vrea nepoata să-i ceară varză murată, mă opun eu? :D)
……
Adela: – Aio… săiumâna mamaie! […]
mamaie: – Când vii pe la mine?
Adela: – Duminică! :mrgreen: (generic vorbind, că doar n-am stabilit nimic în sensul ăsta :D)… să mai vii pe ia mine că n-am vază muiată! 😀

______________________

mami: – Adeluţa, vrei banană?
Adela: – Nu, pe’te’că nu mă e poftă! tebe să mănâc întâi mâcaie şi dup’aceea banană! 😆 (ea ştie de obiceiul pe care-l impun eu la dulciuri şi acum că era deja cu burtica plină – tocmai ce mâncase de vreo oră şi nu îi era foame deloc – a găsit o explicaţie mai elaborată ca să nu mă refuze nemotivat!)

_______________________

Vine Adeluţa către mine cu mâna întinsă şi-mi arată ca e udă 😀 luându-mi-o înainte cu scuza ca nu care cumva să mă „supăr”:
Adela: – uite, se usucă!
mami: – ce se usucă?
Adela: – uite… arătându-mi spre mânecă…
eu nu văd unde e udă dar o cred că s-o fi stropit, udat, dar încă nu vedeam locul plin de apă 😀 şi o întreb:
mami: – cu ce te-ai udat?
Adela: – cu apă…
stau… mă gândesc, mă uit… şi nu mai spun nimic; după care ea vine cu concluzia:
Adela: – laşăăăă, nu-i nimic! 🙂 (corect, ea ştie că n-o cert pentru micile prostioare, doar îi atrag atenţia… mai nou ştie şi ea măsura boacănelor ei :D)