Adela e plecată în vacanță la bunici și dorul ne perpelește pe toți pe toate părțile. Ea e cu gândul la noi, iar noi la ea. Însă numărăm zilele până când ne vom revedea și ne vom îmbrățișa cu mare bucurie. Aida o mai vede prin poze și o strigă „A-iiii”… după care spune „mucă?” adică „e la muncă?”. E „la muncă”, cum altfel, pentru că așa am „stabilit” de la bun început cu Aida atunci când pleacă tati din casă. Și ca să prevenim plânsul îi explicăm mereu că tati pleacă, pleacă la muncă, îi facem pa și îl așteptăm să vină înapoi. Și prin asociere acum și Adela dacă nu este în casă este, în viziunea ei, tot la muncă.🙂