Pompunelul și pocoșuna

Aida la 2 ani și 11 luni ne amuză frecvent cu noile ei cuvinte și cu replicile ei. Unele dintre ele sunt „pompunelul” = porumbelul sau „pocoșuna”  = căpșuna.

Zilele trecute le dusese tati pe amândouă într-un părculeț până am ieșit și eu de la serviciu. Când am ajuns la ele, tati s-a dus să aducă mașina mai aproape ca să putem pleca. Aida era sus pe balansoar (Adela fiind în partea opusă a balansoarului). Deodată, fără să am timp nici măcar o secundă să reacționez, o văd sub ochii mei la o mână distanță că se răstoarnă și ajunge treptat pe pământ: întâi cu fundulețul, apoi cu spatele, brațul și apoi și capul. Jos erau covorașe de cauciuc, iar căderea a fost treptată, deci nu prea s-a lovit, doar că ne-am speriat amândouă.

În mașină, îi povestesc și lui tati pățania spunând: Aida a încercat să zboare și a aterizat la pământ direct de sus de pe balansoar. La care Aida îmi dă replică:
– Mami, eu nu șut pașăle, eu șut Aida! :)) (eu nu sunt pasăre, eu sunt Aida)
Noi toți am început să râdem cu poftă pentru replica ei haioasă și de faptul că i-a venit ideea asta să îmi răspundă. Iar Aida:
– Nu mai lâdeți de mine! 😀

Nu mai lâdem, nu mai lâdem! 😀 ia nu mai lâdeți nici voi…. :p

Aida – perle 1

Adela își dă jos colanții. Aida îi ia și și-i pune în cap spunând satisfăcută: „vine pe’fect!”. 😀

Pocotală și cociolată

Dacă până acum aveam în vocabular cuvinte scurte precum „bobo” și „coco” pentru a denumi bomboanele și ciocolata, acum am trecut la nivelul următor. Creștem, creștem mari!

Picotanul Hook

– Picotanul Hook ețe ulât! Haide cu mine! Ețe peliată (speriată).
– Cum? Căpitanul Hook este urât? Cât de urât?
– Acea (așa).

– Mami, șut pată pa tine. (sunt supărată pe tine)
– De ce?
– Nu nași gioci vețele… (tu nu mă lași să mă joc cu șervețele – umede)
– Ute, șut cutată! (uite, sunt încruntată) 🙂

Bobocel in clasa I

Un nou inceput pentru scumpa mea Adela… clasa I – inca un pas spre cunoastere… cu emotii, bucurie si curiozitate ne dorim sa ajungem departe! Timpul ne va spune restul…

O prietenă adevărată

Aseară, in drum spre prietena cea mai dragă a Adelei, am ajuns din una in alta să aflu ce inseamnă o prietenă adevărată.
– Mami, n-am mai auzit nimic de Teo.
– Da. Ultima discuție a fost atunci când am invitat-o la ziua ta, insă nu a putut ajunge. Apoi ne-a invitat mama ei la un atelier de creație și nici noi nu am putut merge pentru că eram la mare.
– Da, mami, dar Ioana… ea a venit la ziua mea pentru că ea a știut și nu a vrut să plece nicăieri in vacanță ca să fie in oraș de ziua mea. Asta inseamnă să fii o prietenă adevărată. Ioana e cea mai bună prietenă a mea. 🙂

Bobul salvator

Adela:
– Mami, când o să stăm la casă, bobul acesta de corcodușe o să ne salveze. Sunt duuuulci, duuuulci dulci. Și poți să faci un compot… o minune! 🙂

De dor

Adela e plecată în vacanță la bunici și dorul ne perpelește pe toți pe toate părțile. Ea e cu gândul la noi, iar noi la ea. Însă numărăm zilele până când ne vom revedea și ne vom îmbrățișa cu mare bucurie. Aida o mai vede prin poze și o strigă „A-iiii”… după care spune „mucă?” adică „e la muncă?”. E „la muncă”, cum altfel, pentru că așa am „stabilit” de la bun început cu Aida atunci când pleacă tati din casă. Și ca să prevenim plânsul îi explicăm mereu că tati pleacă, pleacă la muncă, îi facem pa și îl așteptăm să vină înapoi. Și prin asociere acum și Adela dacă nu este în casă este, în viziunea ei, tot la muncă. 🙂

Ca de la 6 ani și 9 luni la 1 an și 9 luni

Adela o învață pe Aida să își spună numele:
– Aida, spune AAAAAA! Aida: AAAA.
– Aida, spune iiiiiiiii! Aida: iiiiii.
– Aida, spune Dîîîîîîîî! Aida: Dî Dî…

Adela: – Bravoooo Aidaaaaa! uite mami, a spus pe litere cum o cheamă! trebuie doar să o încurajezi! 🙂

P.S. Ultimul „a” ce rost avea să-l mai repete? era deja învățat. 😀

Harta zilei :-)

Adela a trasat adineaori un traseu pe care si-l doreste ea sa il urmam noi intr-o zi. „Maine daca se poate” zise ea. 🙂
Doamne ce m-au mai amuzat explicatiile si desenul in sine. So:
Plecam de acasa pe linia punctata verde. Ajungem in parc la locul de joaca, apoi la librarie si a desenat o carte, apoi la Muzeul Satului sa lucram cu margele, apoi la patinoar (dragostea proaspat descoperita), dupa care la balet (a desenat fustita reprezentativa), la inot (v.colacul de inot), la covrigarie sa cumparam un covrig, apoi o gogoasa :)) si la sfarsit la supermarket. Special a lasat magazinul la sfarsit ca dupa aceea sa ne intoarcem direct acasa. Si pt.magazin a desenat un cos de cumparaturi si in cos nu e ea, ci o papusa, ca sa inteleg foarte clar de pe aceasta „harta” ca trebuie sa mergem la magazin inainte sa ajugem acasa. :))